• Home
  • Sănătate
  • Simptomele unei boli mortale. Cum știi că ai pancreasul inflamat

Simptomele unei boli mortale. Cum știi că ai pancreasul inflamat

pancreas unu 1

Pancreas inflamat, adică pancreatită acută, e o problemă gravă de sănătate care trebuie depistată și tratată cât mai rapid. Altfel, se poate ajunge la complicații severe.

Dr. Irina Cuciureanu, medic de medicină internă, a explicat, pentru Doctorul Zilei, care sunt cauzele și simptomele pancreatitei acute.

Ca mărime, pancreasul este a doua glandă anexă a sistemului digestiv, după ficat. Are o lungime de aproximativ 15-25 de centimetri, are forma unei pere turtite, și se afla în partea stângă a abdomenului, în spatele stomacului, în vecinătatea sa fiind: intestinul subțire, ficatul și splina.
Fiind o glandă mixtă, pancreasul are două funcții importante: funcția exocrină (de secreție externă) și funcția endocrină (de secreție internă).

”Datorită funcției exocrine, pancreasul produce și secretă în duoden enzimele necesare digestiei, care includ tripsina și chimotripsina, care ajută la digestia proteinelor, amilaza, pentru digestia carbohidraților, și lipaza, pentru a digera grăsimile. Dacă aceste enzime nu sunt descărcate, în organism nu sunt absorbiți nutrienții necesari și poate să apară malnutriția,” explică dr. Cuciureanu.
Medicul precizează că, datorită funcției endocrine, pancreasul produce și secretă în circuitul sanguin hormoni, cei mai importanți fiind insulina și glucagonul. Insulina reglează nivelul de glicemie, iar glucagonul ridică nivelul zahărului din sânge, atunci când organismul are nevoie de acest lucru, întrucât menținerea nivelului zahărului în limite sănătoase este esențială pentru funcționarea optimă a organelor vitale, precum: ficatul, rinichii, creierul și sistemul cardiovascular.

”Pancreatita acută apare brusc și reprezintă o inflamație a pancreasului. Atunci când pancreasul este inflamat, procesul de secreție și transport al enzimelor este îngreunat, astfel că acestea se pot activa cât încă se află la nivel pancreatic și pot cauza distrugeri ale țesutului. De asemenea, celulele inflamatorii și toxinele acumulate local se pot propaga și la nivelul altor organe: plămâni, cord, rinichi.
Incidența pancreatitei acute este de 30 – 50 cazuri la un număr de 100.000 persoane pe timp de un an,” adaugă dr. Irina Cuciureanu.

Deși, practica a dovedit că orice persoană poate să facă pancreatită acută, totuși sunt unele situații în care riscul de a face aceasta boală este semnificativ mai mare.
Principalele cauze ale pancreatitei acute, aproximativ 80%, sunt, potrivit medicului internist: calculii biliari (pietre la vezica biliară) și consumul excesiv de alcool.

”Pietrele de la nivelul vezicii biliare pot migra prin canalul biliar și pot bloca canalul pancreatic. Astfel, se blochează curgerea enzimelor pancreatice în duoden și se produce activarea acestora în interiorul pancreasului, iar o parte din acestea ies din locul unde sunt produse și depozitate, și produc o autodigestie a țesuturilor pancreasului sau ale organelor aflate în jurul pancreasului, ducând la inflamarea severă a acestora,” mai spune specialistul.

Consumul excesiv de alcool (mai ales într-o perioadă scurtă de timp, așa numita beție) poate distruge canalul prin care se elimină enzimele pancreatice și astfel se poate produce pancreatita acută (peste 50% din cazuri).

Alți factori (cu frecvență mai redusă) care contribuie la declanșarea pancreatitei acute, pot fi, potrivit medicului Irina Cuciureanu:
– pancreatita ereditară;
– pancreatita autoimună (în care sistemul imunitar atacă propriile celule);
– tumorile care comprimă sau invadează canalul biliar;
– ulcerul gastric perforat în pancreas;
– boli autoimune;
– sindromul hemolitic uremic;
– hiperparatiroidismul;
– obezitatea;
– dislipidemia severă (concentrația crescută de grăsimi în sânge – trigliceride);
– traumatismele abdominale severe, care ar proveni și din: lezarea accidentala a pancreasului în cadrul unor intervenții chirurgicale abdominale sau a unor investigații cum este colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP);
– infecții bacteriene și fungice (tuberculoza, infecții pulmonare, mycoplasma pneumoniae, campilobacter);
– infecții virale (HIV, Coxsackie B, citomegalovirus, virușii: urlian și care produc hepatită, oreion);
– factori ereditari (anumite mutații genice), inclusiv fibroza chistică;
– infecții produse după intervenții chirurgicale abdominale și după transplantul de rinichi;
– parazitoze digestive;
– boala Kawasaki;
– sindromul Reye;
– hipercalcemie – adică prezența în sânge a unui nivel ridicat de calciu (cum este în hiperparatiroidism);
– reacțiile adverse ale unor medicamente, cum ar fi: anumite anticoncepționale, estrogeni, anumite diuretice tiazidice, furosemid, steroizi, imunosupresoare, antiretrovirale, metronidazol, azatioprină, cortizon, sulfamide, aspirină (la copii), etc.;
– sarcina.

Simptome ale pancreatitei acute
”Cel mai semnificativ simptom care apare în pancreatita acută este durerea intensă în porțiunea superioară centrală a abdomenului, sub coaste, care se accentuează după mese,” atrage atenția medicul intenist.
Durerea poate să iradieze: în stânga sau în dreapta (se zice durere în „bară”). De asemenea, durerea poate să iradieze și spre spate în aproximativ 50% din cazuri. Mai rar, durerea poate fi și în abdomenul inferior.
Durerea poate varia de la o intensitate mică până la una insuportabilă. De regulă, durerea apare brusc.
În pancreatita cauzată de consumul de alcool, de regulă, durerea apare cam după un timp de 1-3 zile de la consumul unei cantități mai mari de alcool în timp scurt (așa numita beție).
De cele mai multe ori, durerea devine foarte intensă, continuă, iar bolnavul nu poate să mai găsească o poziție în care să stea, Astfel, prin tatonare, bolnavul poate constata că dacă stă culcat pe o parte (lateral) sau stă aplecat în față, durerea se poate ameliora.
Alte simptome pot fi:
– apetit scăzut (lipsa poftei de mâncare);
– greață,
– vărsături,
– sughiț frecvent,
– distensie abdominală (mărirea de volum a abdomenului), care este prezentă la aproximativ 20% dintre pacienți, care este provocata de masa inflamatorie pancreatică ce deplasează pancreasul,
– balonare,
– ascită (care poate fi determinată și de ruptura ductului pancreatic),
– abdomen sensibil,
– diaree,
– scaune moi,
– scaune grase,
– apariția de pete de culoare vișinie, vânătăi sau noduli pe abdomen,
– tuse,
– presiune sanguină crescută, care în unele cazuri se poate stabiliza atunci când bolnavul se ridică in picioare, ceea ce poate duce la leșinul pacientului.
– prurit cutanat.
În formele severe pot apărea:
– febră,
– frisoane,
– transpirații reci,
– paloare,
– icter scleral (albul ochilor),
– puls rapid (100-140 bătai pe minut),
– dificultăți respiratorii, polipnee (respirații: rapide, frecvente, superficiale),
– tahicardie,
– acumularea de sângele și de suc pancreatic în cavitatea abdominală, care scade volumul sanguin circulant și reduce mult presiunea sanguină (hipotensiune posturală semnificativă), care poate evolua până la apariția stării de șoc și comă.
– creșterea tensiunii arteriale,
Rareori, întregul abdomen prezintă o iritație peritoneală severă, care conduce la rigidizarea musculaturii abdominale, numită și “abdomen de lemn”.

Mai mult aici

Parteneri