între munte și mare,
între dealuri și câmpii,
între poieni și păduri,
între răsărituri și apusuri,
între soare și ploaie,
între toate acestea și alte pâmântești splendori,
n-aș ști a alege,
căci toate îmi sunt pe placul văzului, simțului,
toate, și fiecare în parte îmi vorbesc
despre viață și darul de a fi

în toate, pe Dumnezeu îl găsesc,
în toate, privirea și gândurile
îmi odihnesc

în toate, cu ochii și simțul,
către mine călătoresc,
și dau de bucurii, de tristeți,
de lacrimi și dor,
de iubiri care înfloresc, și-apoi încet mor,
de iubiri care renasc întâmplător,
se clădesc treptat,
așa cum puii de rândunică pleacă în zbor

între toate frumusețile pământului,
de mâna lui Dumnezeu dau,
de dragostea Lui pentru noi,
și darul suprem de a fi,
chiar și așa, pasager,
călător,
între peisaje și anotimpuri,
între mine, de ieri și de azi,
între bucurii și suspine,
între mine și tine,
cel care la rându-ți privești
peisaje divine

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]