ATENȚIE la infecţia cu bacteria E.coli care face ravagii! TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI!

     E coliMinisterul Sănătăţii (MS) avertizează că infectarea cu Escherichia coli, bacteria care a determinat spitalizarea de urgenţă a 11 bebeluşi din judeţul Argeş, poate determina complicaţii severe.

E. coli este o bacterie comună, care se regăseşte în intestinul omului şi al animalelor. Potrivit MS, majoritatea bacteriilor de acest gen sunt inofensive, însă unele tipuri pot produce boală diareică sau infecţii urinare, care pot duce la complicaţii.

„Unele tipuri de E. coli produc o toxină puternică denumită Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc această toxină se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC). Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparţine acestui grup este O157:H7. În anul 2011, un alt tip, O104:H4 a produs peste 4.000 de îmbolnăviri mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese. Există şi ale tipuri de STEC cu circulaţie mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca şi cele menţionate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU)“, subliniază MS într-un comunicat.

Acest sindrom reprezintă o complicaţie majoră care este un tip de insuficienţă renală şi apare la circa 10% din cazurile de boală diareică produse de STEC. Complicaţia apare mai ales la copiii de 0-5 ani şi la persoanele în vârstă. Conform ministerului, infecţia apare în urma ingestiei de STEC chiar şi în cantitate extrem de mică. Infecţia se produce mai ales după consumul de alimente sau apă contaminate.

Pentru a preveni infecţia cu STEC, MS recomandă spălarea mâinilor cât mai des şi verificarea produselor alimentare înainte de a le consuma.

E.coli enterohemoragic: ne putem proteja de o eventuală infecţie?

„Celebrul de acum EHEC (E. coli enterohemoragic) determină diaree hemoragică şi uneori sindrom hemolitic uremic (SRU), deci afectarea posibil gravă a rinichilor şi este cel mai frecvent asociat cu formula antigenică O157H7. Cel mai frecvent, sursa este animală cum ar fi carnea de vită sau laptele de vacă sau oaie, neprelucrate termic suficient, iar unele cazuri au mai fost asociate cu consumul de legume insuficient spălate, dar şi cu transmiterea de la o persoană la alta“, aratăprof. dr. Luminiţa Smaranda Iancu, şef disciplină la Disciplina de Microbiologie, Facultatea de Medicină, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, doctor în Ştiinţe Medicale, specialitatea Microbiologie.

Prof. dr. Luminiţa Smaranda Iancu, şef disciplină la Disciplina de Microbiologie, Facultatea de Medicină, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, doctor în Ştiinţe Medicale, specialitatea Microbiologie:

„Istoria bacteriei Escherichia coli (E.coli) este veche, dar numai din când în când ne reamintim de bacteriile care fac parte din viaţa noastră de milioane de ani, le aducem în lumina reflectoarelor şi de cele mai multe ori formulăm fel de fel de teorii legate de originea unor infecţii, impresionante prin număr sau/şi severitate. Din păcate „inteligenţa bacteriilor“ o depăşeşte pe a noastră de multe ori, prin capacitatea lor de a se adapta la noi gazde, de a dobândi prin mecanisme genetice noi factori de virulenţă şi gene de rezistenţă la antibiotice. Aşa se întâmplă şi cu E. coli care există în mod normal în intestinul tuturor oamenilor, dar şi al unor animale.

De regulă, tulpinile care infectează animalele, rar depăşesc bariera de specie, trecând la om prin intermediul apei sau al alimentelor contaminate. Celebrul de acum EHEC (E. coli enterohemoragic) determină diaree hemoragică şi uneori sindrom hemolitic uremic (SRU), deci afectarea posibil gravă a rinichilor şi este cel mai frecvent asociat cu formula antigenică O157H7. Cel mai frecvent, sursa este animală cum ar fi carnea de vită sau laptele de vacă sau oaie, neprelucrate termic suficient, iar unele cazuri au mai fost asociate cu consumul de legume insuficient spălate, dar şi cu transmiterea de la o persoană la alta.

Cum ne putem păzi de o eventuală infecţie

Într-un astfel de articol în care populaţia trebuie să fie informată despre modul de prevenire al apariţiei bolii, nu sunt importante clasificările tulpinilor în funcţie de capacitatea lor de a produce o toxină sau alta, ci modul în care, permanent, şi nu doar dictat de conjuncturi nefericite ca acum, ne protejăm pe noi şi familia noastră de astfel de infecţii care pot surveni oricând. Spălatul frecvent pe mâini cu apă şi săpun, depozitarea corectă a alimentelor, spălarea cărnii şi fierberea acesteia timp suficient, cu evitarea consumului de carne „în sânge“, fierberea laptelui măcar 10 minute (pentru că şi alte bacterii mult mai rezistente se pot transmite prin lapte contaminat, aşa cum este bacilul tuberculozei cu sursă bovină) ar trebuie să fie obiceiuri zilnice.

Isteria ultimelor zile, când au fost vehiculate surse nemaiîntâlnite niciodată (ex. portocalele) a alarmat inutil populaţia fără să sublinieze ce este important ca măsuri de prevenţie. Diagnosticul bacteriologic nu se face bătând din palme: specialiştii de la celebrul Institut Robert Koch au avut nevoie de mai multe săptămâni până au elucidat cauza episodului din 2011 din Germania. În plus, majoritatea celor care şi-au dat mai mult sau mai puţin avizat cu părerea au reproşat autorităţilor că nu s-a identificat cauza îmbolnăvirilor.

Reamintesc că diagnosticul bacteriologic nu se face bătând din palme, iar identificarea unor bacterii care în mod normal nu sunt patogene, presupune teste de laborator laborioase şi care necesită timp. Nici episodul din anul 2011 din Germania nu a fost urmat imediat de identificarea variantei de E. coli O104H4; specialiştii de la celebrul Institut Robert Koch au avut nevoie de mai multe săptămâni până au elucidat cauza (reamintesc că atunci sursa nu a fost animală, aşa cum se întâmplă cu tulpinile de ECEH, ci vegetală). În concluzie, regulile de bază privind igiena, fie cea personală, fie cea legată de apă şi alimentele consumate, ar trebuie să fie un mod de viaţă, şi nu doar unul conjunctural“.

„Le mai dăm copiilor fructe, legume? Când ne alarmăm şi ne prezentăm la spital?“

Conf. dr. Carmen Manciuc, Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi:

„Le dăm copiilor fructe şi legume numai că aceste fructe şi legume trebuie să fie extrem de bine spălate. Înainte de a trata boala, trebuie să o previi. Iar cea mai eficientă prevenţie este igiena. Igiena mâinilor, igiena alimentaţiei. Dacă vara trebuie păstrat un lanţ al frigului pentru alimentele care sunt perisabile, pentru alimentele care conţin proteină – îngheţată, frişcă, maioneză – în schimb există o regulă care trebuie repectată permanent. De fiecare dată când se intră în casă, fie că-i vorba de un copil, fie că e un adult, acesta trebuie să se spele pe mâini. Cu apă şi săpun. Bineînţeles, toate alimentele trebuie să fie ţinute în condiţii igienice şi toate fructele şi legumele trebuie spălate cu simţ de răspundere înainte de consum.

În ceea ce priveşte apa de băut, sigur că aceasta trebuie să aibă o bună calitate bacteriologică. De altfel, din acest motiv se fac zilnic analize. Există testări chiar de câteva ori pe zi. Apa este foarte bine controlată: fiind o problemă de sănătate comunitară, lucrurile nu se lasă la voia întâmplării. De asemenea, trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că adesea există breşe în igiena personală şi alimentară la nivelul comunităţilor mai mici, familiale. Oare câte persoane chiar se spală pe mâini de fiecare dată după ce intră în casă? Sau măcar înainte de fiecare masă? Sau câte mame chiar respectă regula de a se spăla pe mâini de fiecare dată înainte de a prepara alimentele? Sau care respectă regulile corecte de pregătire şi gătire a alimentelor? Îi invit pe cei care citesc aceste rânduri să se întrebe şi să răspundă sincer: de câte ori aplică aceste măsuri simple care îi pot scuti de multe probleme? Repet: trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că adesea există breşe în igiena personală şi alimentară la nivelul comunităţilor mai mici, familiale.

Măsurile de prevenţie: oricine le poate pune în practică şi ne pot ţine departe o astfel de infecţie

În ceea ce priveşte E. coli, aceasta este una dintre bacteriile care are mai multe posibilităţi de a elimina nişte toxine care în special la copilul foarte mic pot da sindromul hemolitic uremic. Toxina atacă globulele roşii, apare anemia, subicterul, insuficienţa renală. Este o bacterie care poate produce betalactamaze cu spectru extins – nişte enzime care distrug antibioticile betalactam de tipul amoxicillină, penicillină, augmentin. Astfel, se ajunge la tipuri de bacterii rezistente la multe antibiotice. Iar tratamentul este dificil.

În ceea ce priveşte cauza, ţin să precizez că în literatura de specialitate a fost semnalate cazuri de pacienţi care au ajuns la dializă în urma consumului de carne tocată infectată cu E. coli, carne care nu a fost suficient preparată. În America, în urmă cu aproximativ 20 de ani în urmă, din cauza unor hamburgheri, a ajuns în spital o familie întreagă. De precizat că anchetele epidemiologice serioase trebuie făcute cu atenţie şi durează. Nu pot oferi răspunsuri în doar câteva zile. Cu siguranţă cauza va fi relevată, dar e posibil ca ancheta epidemiologică să dureze o perioadă mai lungă.

Important este ca populaţia să înţeleagă cât de importante sunt măsurile de prevenţie pe care oricine le poate pune în practică şi care ne pot ţine departe o astfel de infecţie: spălarea mâinilor cu apă şi săpun, prepararea termică corectă a produselor de carne şi a laptelui, spălarea suficientă şi corectă a fructelor şi legumelor. La fel de important este ca mai ales copii sau vârstinicii care prezintă diaree, vărsături, febră să ajungă cât mai repede la spital. Vărsăturile, temperatura, diareea – sunt trei cauze majore de deshidratatre. Iar dacă un copil sau un vârstnic prezintă aceste simptome continuu, pe parcursul unei zile, vor ajunge foarte rapid la deshidratatre“.

Specialiştii recomandă următoarele măsuri:

– spălarea temeinică a mâinilor cu apă şi săpun după folosirea toaletei, după atingerea animalelor sau dejecţiei animalelor, înainte şi după schimbarea scutecelor, înainte şi după prepararea mâncării (în special după atingerea de carne crudă, ouă în coajă, etc);

– spălarea sub jet de apă a fructelor şi legumelor proaspete;

– tratamentul termic corespunzător al cărnii şi a cărnii tocate înainte de consum (cel puţin 700 C timp de 2 minute în interiorul cărnii);

– depozitarea separată a cărnii proaspete de alte alimente, precum şi utilizarea de tocătoare diferite de cele folosite pentru prepararea altor alimente;

– fierberea laptelui proaspăt (crud) înainte de consum;

– evitarea manipulării în condiţii de igienă precară a alimentelor;

– persoanele care prezintă simptomatologie caracteristică bolilor cu transmitere infecţioasă să evite prepararea şi servirea hranei.

Care sunt simptomele E.coli enterohemoragic

Simptomele acestei boli includ crampele abdominale şi diareea, însoţită, în unele cazuri, şi de sânge. De asemenea, pot apărea simptome de febră şi vărsături. Cei mai mulţi pacienţi se pot vindeca după 10 zile, însă în anumite situaţii (în special la copii şi persoanele în vârstă) infecţia poate duce la sindromul hemolitic uremic, care poate fi mortală.

Sursa Ziarul de Iași