Cu toţii avem aluniţe. Unii mai multe, alţii mai puţine, ele făcând parte din farmecul particular al fiecăruia. Se întâmplă însă uneori să se rupă sau să le tăiem. Mihaela Leventer, reputatul medic dermatolog ne spune cum e indicat să procedăm în aceste cazuri, astfel încât să evităm transformarea lor în tumori cancerigene.
Aluniţele sunt tumori benigne, adică nepericuloase, alcătuite din melanocite, celulele ce conţin pigmentul ce dă culoare pielii şi ochilor. Acestea pot apărea oriunde la nivelul pielii şi pot fi şi grupate. Ele se pot prezenta sub formă de pete sau excrescenţe în diferite tonuri de maro, de la foarte deschis la foarte închis, aproape negru, rozaliu şi chiar roşcat.
Ce facem când se rupe o aluniţă: mituri din popor
Pentru că în popor umblă o vorbă potrivit căreia odată ce ai umblat la o aluniţă, ai stârnit-o şi ea se va transforma în cancer, foarte mulţi oameni se sperie atunci când se întâmplă s-o zgărie sau s-o rupă. În opinia specialiştilor, aceste incidente n-ar trebuie să fie un motiv de panică, pentru că lucrurile sunt mai nuanţate. Într-adevăr traumatizarea unei aluniţe este considerată a fi un factor favorizant în apariţia cancerului de piele, însă un simplu traumatism nu înseamnă neapărat evoluţie spre cancer. În plus, de multe ori, ceea ce credem a fi aluniţe sunt, de fapt, altceva.

Ce facem când se rupe o aluniţă: tratament şi consulaţie medicală
„Când se traumatizează o aluniţă, locul trebuie dezinfectat cu alcool medicinal, cu betadină sau cu rivanol, iar apoi se aplică un plasture pentru a opri sângerarea. Ulterior, e bine ca pacientul să ajungă la dermatolog, pentru a stabili în primul rând dacă este vorba de o aluniţă, adică de un nev, care prezintă un anumit risc sau este vorba de o farmaţiune care seamănă cu un nev, care nu are niciun fel de risc”, a explicat medicul dermatolog Mihaela Leventer, preşedinte al Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală din România. „De foarte multe ori oamenii definesc drept aluniţe leziunile care sunt complet benigne. De exemplu, papiloamele, care sunt leziuni virale, seamănă foarte mult cu aluniţele. La fel sunt şi cheratozele seboreice“, a adăugat medicul dermatolog Mihaela Leventer. Medicul dermatolog va stabili, în baza unei examinări dermatoscopice, dacă se impune îndepărtarea pe cale chirurgicală a aluniţei sau dacă aceasta poate fi lăsată să se vindece, pentru că nu prezintă niciun fel de risc.
Mai mult pe Adevarul.ro