G.Moses: Teme și modele : doi erudiți analizează relațiile Israel-Diaspora de-a lungul istoriei

 

O temă extrem de interesantă, comentată de vârfuri ale cercetării umaniste: așa am putea sintetiza seara dedicată lansării cărții ”Relațiile Israel-Diaspora de-a lungul istoriei”, ediția în limba română publicată la Editura Hasefer.
Este a treia prezență a istoricului Carol Iancu din ultimii doi ani la ICR Tel Aviv, toate cele trei memorabile întâlniri cu publicul au fost organizate și moderate de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR.

În preambulul serii derulate în 26 noiembrie 2019, scriitoarea Cleopatra Lorințiu care a fost înainte realizator de filme documentare la Televiziunea Română, a evocat îndelungata sa legătură personală pe care a avut-o cu istoricul Carol Iancu încă de pe când i-a dedicat documentarul de televiziune ”Fascinația istoriei”(o producție TVR Alte Minorități) 2017 și l-a avut drept invitat în documentarul ”Alexandru Safran- Rezistența spirituală”( 2018).

De această dată, la prezentarea traducerii în românește a cărții care este o reuniune de studii rezultat al unei Conferințe universitare internaționale organizate la Montpellier(Franța), la inițiativa profesorului emerit Carol Iancu și a directorului Institutului Maimonide,istoricul Michael Iancu, Cleopatra Lorințiu a accentuat pluridisciplinaritatea pe care o pune în valoarea antologia de texte, trecând în revistă diversitatea punctelor de vedere reunite.

Invitatul serii a fost eruditul, marele specialist în Cabala, ilustru specialist în mistica iudaică, autoritate mondială în istoria și filozofia religiei, Moshe Idel.
Din acest motiv, moderatoarea și-a propus crearea unei dezbateri, a unei confruntări de idei în care cei doi să formuleze puncte de vedere, unoeri complementare alteori cu nuanțări diferite referitor la temele evocate:

Una dintre cele mai percutante fiind Tema Exilului pe care Moshe Idel a reflectat-o în toată amploarea și complexitatea ei, pornind de la un studiu riguros al conceptelor de exil ( în ebraică, galut) , diaspora (în ebraică tefuța) și mântuire sau izbăvire (în ebraică gheula).

Îmbinând aria incursiunii în concepte cu exemple și chiar cu episoade din propria sa experiență de viață, savantul a reușit să familiarizeze publicul cu noțiunile, cu senul lor și mai cu seamă cu reflectarea acestora în imaginarul colectiv evreiesc.

Carol Iancu a punctat interesantele abordări ale lui Elie Barnavi ( Scurtă istorie a unui popor răspândit),Fabrizio Lelli ( Legăturile comunităților evreiești din Apulia cu Țara lui Srael , în literatură) dar și interesantul studiu al lui Georges Weill : Bernard Lazare și colonizarea evreiască în Mediterana orientală.

Seara s-a transformat într-un schimb de idei și de opinii cu sala, publicul punând întrebări interesante iar invitații lansându-se în explicații unoeri de-a dreptul fascinante .
Una din temele propuse de Cleopatra Lorințiu spre dezbatere a fost felul în care problematica evreilor originari din România a fost cunoscută de-a lungul vremii, în Occident, accentuând faptul că profesorul universitar Carol Iancu a făcut mult pentru difuzarea unor informații esențiale, pentru abordarea științifică a temei în multiplele sale lucrări.Contribuția istoricului Carol Iancu din acest volum (Sionismul în România, de la Conferința de la Focșnai (1882) până la Șoah face de altfel parte dintr-o listă importantă de lucrări anterioare (Permanences et ruptures dans l’histoire des juifs de Roumanie (XIXe – XXe siecles),(Permanențe și rupturi în istoria evreilor din România), Le combat pour l’émancipation des juifs de Roumanie au Congrès de Berlin, La Shoah en Roumanie ;Les juifs au temps du régime Antonescu 1940 – 1944 (Shoah în România. Evreii in timpul regimului Antonescu. Documente diplomatice franceze inedite, 2005 Montpellier;Les juifs en Roumanie 1866 – 1919 De l’exclusion á l’émancipation 1978, Aix-en-Provence (Evreii în România 1866 – 1919. De la excludere la emancipare);L’émancipation des juifs de Roumanie 1913 – 1919 De l’inégalité civique au droits de minorité,- l’originalite d”un combat à partir des guerres balkaniques et jusqu’à la conférence de paix de Paris, 1992, Montpellier. (Emanciparea evreilor din Romania 1913 – 1919 – De la inegalitate la drepturi de minoritate – Originalitatea unei lupte – de la războaiele balcanice la conferința de la Paris)Les juifs en Roumanie 1919 – 1938 – Evreii in Romania 1919 – 1939. De la emancipare la marginalizare, Louvain,1996,Les juifs de Roumanie et la solidarité internationale 1919 – 1939, (Evreii din România și solidaritatea internațională] 1919 – 1939.)

Este practic o panoramă impresionantă a acestei teme majore, pe care istoricul ” a reușit să o impună ca esențială printr-o tratare științifică, academică de incontestabilă valoare.” ( a subliniat moderatoarea serii).

Un spumos schimb de idei s-a constituit în jurul temei abordate în carte de Denis Charbit , care aduce tema în actualitate ”De la ”negarea Diasporei ” la ”centralitatea Israelului” reflecții asupra a 120 de ani de relații între mișcarea sionistă, Statul Israel și Diaspora.
Evocând evenimentul derulat tot la Icr Tel Aviv acum un an, prilejuit de apariția unei cărți de documente de mare valoarea istorică (Alexandre Safran and the Jews of Romania during the installation of the communist regim, Newly discovered documents from the American and British diplomatic archives1944-1948) în prezența doamnei Ester Starobinski si a prof. dr. Avinoam Safran și dedicat Marelui Rabin Alexandru Safran, Cleopatra Lorințiu a adus un elogiu punctelor de vedere prezentate și în textele scrise de Alexandru Safran incluse în actualul volum, și care reprezintă o selecția din opera Marelui Rabin.
Ea a citit chiar tulburătoarele cuvinte ale Marelui Rabin despre Evreii din Israel și evreii din Diaspora ( în carte, capitolul de la pagina 128-129), un moment de emoție reală pentru public.
Și tot pentru a menține mereu trează atenția publicului, moderatoarea l-a îndemnat pe istoricul Carol Iancu, să expună ( în absența fiului său, Michael Iancu, directorul Institutului Maimonide , și autor al studiului antologat Evreii din Terres D’ Oc și Țara Sionului secolele XII-XX) modul în care s-a creat acest institut, evoluția sa, proiectele pe care le-a realizat și pe care și le propune.
A fost o seară deopotrivă de exigență intelectuală, de respectare a valorilor și de emoție, iar ”confruntarea” dintre doi ”mari” ai culturii evreiești contemporane a marcat un public doritor de istorie, adevăr și cunoaștere.