Ioana Ene Dogioiu:Un presedinte responsabil

 

            ioane eneVa aduceti aminte toamna lui 2008? Parlamentul vota in unanimitate, cu entuziasm maxim, majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Iarpresedintele Basescu, in pofida avertismentelor multor economisti, promulga legea, ba chiar invita la Cotroceni si sindicatele din alte domenii necajite, precum Sanatatea, pentru a le incuraja sa aiba revendicari salariale.

Ca doar economia duduia si noi stiam ca nu putem fi atinsi de criza care deja matura SUA si se propaga rapid catre restul lumii. Legea aceea nu a fost aplicata de fapt si peste numai un an criza lovea teribil, provocand apoi masurile de austeritate din 2010.

Iata ca din nou economia „duduie” si guvernul se simte indreptatit sa deschida larg robinetele. Vine anul electoral 2016 si daca prejudiciile de imagine ale PSD pe zona penala sunt foarte mari, probabil ca vrea sa puncteze macar in zona buzunarului.

Distribuie prietenilor

De aceasta data insa, am avut sansa unui presedinte responsabil. Pentru ca eu citesc refuzul lui Klaus Iohannis de a promulga Codul Fiscal intr-o cheie de maxima responsabilitate. Nici nu as putea sa gandesc altfel, avand in vedere ca de la lansarea proiectului acestei megarelaxari fiscale, neinsotita de reforme profunde si de o certa disciplinare a colectarii, am afirmat repetatat ca e vorba de o aventura extrem de periculoasa.

Nu cred ca presedintele are ceva de castigat din punct de vedere politic din acest refuz. Dimpotriva. Respingerea Codului Fiscal nu inseamna ca scapa de Victor Ponta, ba chiar ii ofera acestuia munitie pentru atacuri populiste feroce deja dezlantuite.

Din punctul de vedere al imaginii este o miscare riscanta, pentru ca poporul cu siguranta dorea reducerea TVA de la 19%. Ba chiar pune propriul partid, care a votat Codul Fiscal, intr-o situatie delicata. Este un refuz si vis a vis de optiunea formulata in Parlament de PNL. Si in afara de Catalin Predoiu, extrem de ferm de partea presedintelui Iohannis, dinspre PNL am auzit mai mult tacere sau maraieli dupa ce presedintele a respins Codul Fiscal.

Pentru ca ceea ce sustine Klaus Iohannis mi se pare foarte corect, daca vrem sa gandim rational: „In absenta unei ajustari negative de mare amploare pe latura cheltuielilor, cadrul fiscal-bugetar preconizat va fi incompatibil cu mentinerea procesului de consolidare fiscala si cu respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu. (…) Romania are nevoie sa iasa pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc crestere economica nesustenabila si dezechilibre masive in recesiune.

(…) situatia economica a Greciei genereaza incertitudini majore, nu doar in zona euro, iar pietele financiare globale pot resimti socuri si caderi dintre cele mai puternice. (…) promovarea unui model economic axat pe cresterea consumului in dauna investitiilor ar putea supralicita aportul consumului la cresterea economica si, in plus, ar putea afecta si competitivitatea si balanta externa a Romaniei”.

Cu alte cuvinte, daca ne avantam in relaxare fara a avea preconditiile indeplinite riscam sa ne facem tandari si sa intram din nou in recesiune, iar daca avem niste resurse ele trebuie sa mearga spre investitii, nu spre consum, oricat de mare ar fi tentatia electorala.

Presedintele impartaseste astfel viziunea Consiliului Fiscal care a avizat negativ proiectul Codului Fiscal, a CE, a FMI, si a multor economisti pe care i-ati putut citi pe Ziare.com.

Era cu mult mai simplu pentru presedinte sa se retraga comod in spatele majoritatii care a votat Codul Fiscal, sa-i dea drumul si sa astepte loteria. Daca iesea prost, era Codul lui Ponta, daca iesea totusi bine, l-a promulgat, iar PNL l-a votat, nu-i asa? Dar nu asa judeca un presedinte. Si Klaus Iohannis a gandit ca un presedinte, in pofida riscului de imagine pe care si-l asuma.

Din pacate insa guvernul pare decis sa se duca pana la capat chiar daca la acest capat poate fi un iceberg. Ministrul Teodorovici anunta ca acest Cod va fi adoptat oricum, o varianta fiind ordonanta de urgenta, ceea ce mi se pare inacceptabil.

Cred ca este obligatorie o sesiune extraordinara in care lucrurile sa fie luate din nou la analizat cu picioarele in apa rece si vazut ce e de facut mai bine pentru tara nu pentru un interes electoral sau altul.

Si cred cu tarie ca bine pentru tara este sa fim prudenti si lucizi. Adica sa nu ne avantam decat pe teren sigur, dupa ce toate socotelile vor arata ca reducerea de fiscalitate este cu adevarat sustenabila si nu vom fi nevoiti sa revenim la ajutari teribile.

Personal, nu ma astept ca dl Ponta, care probabil sa se simte cu un picior politic neoperabil in groapa, sa gandeasca asa. Important pentru PSD este sa acumuleze munitie electorala.

Dar poate ca ca dl Oprea, de exemplu, daca tot este marele sustinator al interesului national, sa mediteze profund mai ales la una dintre frazele presedintelui: „O consecinta a intrarii in vigoare a noului Cod Fiscal poate fi si neglijarea unor prioritati bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de crestere a bugetului pentru Aparare la 2% din PIB pana in anul 2017”.

Toti vrem TVA mai mic. E o dorinta fireasca pe care chiar presedintele a formulat-o in campanie. Dar nu in orice conditii, nu cu orice pret. Pentru ca orice pret inseamna ce a facut Tsipras, ducand Grecia la faliment in timp ce promitea cate in luna si in stele pentru ca ajuns cu spatele la zid sa accepte conditii cu mult mai grele decat cele initiale.

Suntem si noi dispusi sa platim pretul unei asemenea cacealmale sau alegem responsabilitatea prudenta pe care ne-o propune presedintele Romaniei?

Analiză publicată în ziare.com