Luminița Zaharia: tăceri în doi

 

dacă mîinile tale s-ar face cuvinte
aș muri din preamîngîiere
neatinsule
cu aripi de taină

despietrită, metafora
m-ar căuta pînă-n afunzimile fricii
epitetul m-ar strînge în brațe
fără scăpare

Distribuie prietenilor

iubirea travestită în indiferență
dezmierdul în sfadă
coloana infinitului
în dor circumscris

ca să te pot privi în ochi
n-am încotro trebuie cumva să mai cresc
noroc cu poezia
noroc cu poezia!

– zi merci că nu te iubesc
te-aș căuta pe toate aleile
aș descheia la piept toate femeile
să le ascult țipătul inimii tale
te-aș aștepta în toate secundele sîngelui neprihănit
– merci că nu mă iubești!
– să taci! ești atît de deplină cînd taci!

tăceri îndoi
lacrimi împăturesc
te-aș întreba, -ntr-o doară, ce mai faci
dar dacă mi-ai tăcea un te iubesc?!