Nicolette Orghidan: Versul se-ndrăgosti de-o…poezie

nicolette 2

Falsă. Că nici nu știi ce-i falsă: poezia ori iubirea? Viața-n sine sau calea lui Alter Ego care se pare c-a pornit la drum, acum în miezul nopții de Sf. Andrei?

E „Cap de iarnă” care pare că-și cere niște drepturi: poezie sau cuvântul neumblat? Sfârșit de început, ori un început al inevitabilului sfârșit? De orice o fi el : de drum, de dragoste, de pace, ori război? E versul cutia de valori a sentimentelor, e gândul, fructul unei idei. Și cum ideea nu poate fi falsă (că a existat, și…minune, încă există!), nici gândul, acest nebun al timpului nu poate fi decât adevărat.

Că el, Gândul, întâlni Ideea, asta-i altă poveste, care iată, oricând cuvântul o transformă-n vers; povestea (de data aceasta reală, nu falsă!) este că el, versul se-ndrăgosti de-o…poezie. Pe care sigur, aproape fără să știe, a creat-o.

Ei, iată așadar efectul „Pygmalion”, care, răsturnând cu bună știință cutia de valori, se tot chinuie de ceva timp să le așeze în ordinea firească: viață, dragoste, iubire, naștere; iubire, naștere, viață, dragoste; naștere, iubire, viață, dragoste…

Ei, nu se vede niciun eșafod în cutia asta minunată de valori, așa că e un fals. De poezie, de gând, de vis ori de iubire. „Quod erat demonstrandum”!

Parteneri