Riscul mare de crize cardiovasculare apare între orele 6 şi 9. Atenție și la orele 16.00

Hipertensiunea este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare, cauzatoare de accidente vasculare cerebrale, care omoară sau lasă în urmă paralizaţi. Câte dintre părerile care circulă în rândul populaţiei despre tensiunea arterială sunt adevărate şi câte sunt greşite, ne-a explicat Prof. Dr. Daniela Bartoş, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.
Florin Condurăţeanu: Au dreptate neîncrezătorii, care dau din mână a plictis despre sfatul de a-ţi măsura tensiunea chiar acasă, cu aparate cumpărate pentru uzul familiei?
Dr. Daniela Bartoş: Metoda de măsurare a tensiunii arteriale de către un om obişnuit este simplă, o poate executa oricine. Tensiometrul, cum este numit de populaţie, are un preţ accesibil şi este util în orice familie. Când se măsoară tensiunea în mediul liniştit al familiei, se evită ce se întâmplă cu unii mai emotivi: se stresează când medicii le iau tensiunea, apare „stresul halatelor albe”, apare sperietura, “aoleo, dacă îmi găseşte tensiunea mare!”. Tensiunea se măsoară şi în poziţia aşezat, şi în picioare. Când omul a urcat scările, trebuie să se odihnească 10 minute şi apoi i se măsoară tensiunea. Cei bolnavi de hipertensiune e bine să-şi măsoare tensiunea cu aparatul propriu de 2-3 ori pe săptămână. La spital, la controalele specializate, se pune pacientului un aparat, holter, care înregistrează tot timpul tensiunea, pulsul, pe o perioadă de 24-36 de ore, şi apoi medicii apreciază starea hipertensiunii.

F.C.: Se miră unii diagnosticaţi cu hipertensiune că reţeta cu medicamente se schimbă de mai multe ori, sunt nedumeriţi şi când la o valoare nu mare, pentru început, medicul nu recomandă medicamente, ci doar o modificare a stilului de viaţă. Care este realitatea?
Dr. D. Bartoş: S-au descoperit multe medicamente pentru această maladie frecventă şi medicul testează cea mai potrivită asociere de medicamente. Dacă rezultatul nu e foarte bun, se schimbă unele dintre medicamente. În boala hipertensivă se dau medicamente de relaxare a vaselor, dar şi diuretice, pentru micşorarea apei din aparatul circulator. Ca şi remedii împotriva creşterii colesterolului, statinele. Dacă medicul a constatat că valoarea tensiunii nu e mare, până la 160 milimetri, încearcă terapia fără medicamente. Recomandă limitarea grăsimilor, a sării, scăderea greutăţii corporale, mai multă mişcare, abandonarea fumatului, a băuturilor. Dacă valoarea tensiunii nu a coborât în limitele acceptate, se trece la tratamentul cu medicamente.

F.C.: Poporul crede că tensiunea ba mare, ba mică – aşa-numita tensiune oscilantă – este mai periculoasă decât tensiunea mare tot timpul…
Dr. D. Bartoş: Eroare, tensiunea oscilantă nu este, de fapt, decât începutul bolii hipertensive, când încă nu s-a stabilizat tensiunea la valori mari. Cea mai periculoasă este tensiunea tot timpul mare.

Unele studii au arătat că pericolul cel mai accentuat de crize cardiovasculare apare dis-de-dimineaţă, între orele 6 şi 9. Mai este un risc mare la ora 16, timp de o oră. Explicaţia ar fi o cantitate mare de hormoni secretată, de catecolamine, în acest interval, reflex moştenit şi de la animale, cu mii de ani în urmă. Ele aveau hormonii excesivi la trezire, ca să se poată apăra. Bine fac englezii şi francezii care dorm o oră după prânz, dar şi chinezii care fac gimnastica de înviorare la amiază, cu mişcări elegante, lente, de balet, nu cu zvăpăială, la prima oră.
Florin Condurățeanu, Jurnalul.ro (Articole care merită citite)

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.