– Ce trebuie făcut, începând cu 40-50 de ani, pentru a ne păstra tinereţea? Soluţiile ne sunt la îndemână, cu condiţia să le respectăm –

Mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără moarte. Este un vis vechi, de când lumea. Dintotdeauna, oa­me­nii au încercat să păcălească moartea: alchimiştii au prepa­rat elixire magice, în speranţa de a prelungi tinereţea la nesfârşit. Din păcate, nu s-a descoperit – încă – o buruiană de leac sau vreo pilulă cu efect ga­rantat contra îmbătrânirii.
Cu toate acestea, visul n-a fost abandonat nici în zilele noastre. Bill Maris, preşedintele Google Ven­tures, crede că astăzi ar fi posibil ca oamenii să trăias­că până la 500 de ani. Firma sa – o componentă din structura colo­sului american ce adminis­trează respec­tivul motor de căutare pe Internet – investeşte mili­oane de dolari în institute de cercetare care se ocupă de vindecarea boli­lor ucigaşe, aşa cum e cancerul, ori de mecanismele ce pun în mişcare procesul îmbă­trânirii. Poate cândva, în viitor, ştiinţa va reuşi să ne prelungească viaţa.
Am încercat să aflăm pentru dvs. cum explică spe­cialiştii îmbătrânirea şi ce sugestii ne pot oferi, pentru a întâmpina bătrâneţea (deocamdată ine­vitabilă), menţinându-ne într-o stare fizică şi psihi­că bună. Ge­ne­ticienii descifrează secretele îmbătrânirii. Un medic generalist ne sfătuieşte cum să rămânem cât mai multă vreme tineri. Un specialist în medicină sportivă ne vorbeşte despre rolul şi importanţa miş­cării. Vom începe, însă, cu o interlocutoare care a mai fost şi altă dată prezentă în paginile revistei noastre: psihologul dr. Norica Popa-Fischer.

Psihologie

„Eşti bătrân pe cât te simţi”
– Din ce moment este considerat cineva bătrân?
– Înainte, erai socotit bătrân atunci când atingeai vârsta necesară pentru a ieşi la pensie. Între timp, lu­crurile s-au schimbat. Astăzi, un sexagenar este privit şi se comportă cu totul altfel decât un sexagenar de acum 30 de ani. Aşadar, putem afirma că zicala „Eşti atât de bătrân pe cât te simţi” conţine un sâm­bure de adevăr – în prezent, mai mult ca oricând.
– Auzim adesea spunându-se că o activitate desfăşurată cu interes – chiar cu entuziasm, dacă se poate – ne păstrează tineri, şi că ar trebui să ne în­conjurăm cu oameni care n-au ca principal subiect de discuţie bătrâneţea şi boala.
– E corect, în principiu. Nu putem permite să fim demoralizaţi de cei din preajma noastră, printr-un fel de „contaminare emoţională”. Iar un om care găseşte satisfacţie şi bucurie în tot ceea ce face va radia realmente o energie pozitivă, care îl va ajuta să arate mai tânăr decât este de fapt.
– Să faci lucruri care te entuziasmează – este aceasta condiţia unică şi indispensabilă a unei bătrâneţi fericite?
– Este esenţial să te afli în acord cu tine şi cu viaţa ta, să te fi împăcat cu trecutul şi să priveşti cu încre­dere spre viitor, să ai ţeluri şi să-ţi găseşti o preocu­pare încărcată de sens. Pe lângă toate acestea, şi starea de sănătate, ca şi gradul de integrare socială decid dacă o persoană de vârsta a treia este fericită sau nu.
– Femeile şi bărbaţii îşi gestionează în mod dife­rit bătrâneţea?
– Pentru femei, semnele evidente ale trecerii tim­pului sunt mai problematice: ridurile, încărunţirea părului. E regretabil, dar vedem adesea că bărbaţilor care înaintează în vârstă li se recunoaşte un anumit farmec matur, pe când femeile tind mai degrabă să piardă din prestanţă.
– Mulţi încep să aibă stări depresive când sunt puşi în faţa unor schimbări majore în viaţa lor: statutul de pen­sionar, plecarea copiilor din casa părintească…
– Aproximativ o treime din vârstnici au dificultăţi cu aseme­nea situaţii de tranziţie. Există şi un grup de risc. E vorba de acei oameni care, dincolo de activi­tatea profesională sau de familie, nu şi-au ales alte scopuri ori, chiar dacă le-au avut, nu le-au acordat sufi­cientă însemnătate. Cei ce au investit multă energie şi mare parte din timpul lor în carieră fie o continuă, chiar şi după pensionare, fie îşi caută o altă preocupare care să-i motiveze. Ar trebui să ne gândim dacă există un lucru pe care întotdeauna ne-am dorit să-l facem – şi apoi să transpunem în fapt exact aceas­tă dorinţă. Unii se simt minunat cântând într-un cor, alţii învăţând o limbă străină, pornind în diverse călă­torii sau angajându-se în acţiuni umanitare, pentru a da o mână de ajutor unor semeni aflaţi în nevoie. Desigur, şi mai bine este să ne pregătim din vreme pentru acest moment de cotitură din viaţa noastră, fixându-ne anumite obiecti­ve. Deosebit de importantă este şi cultivarea relaţiilor cu cei din jur. Oamenii singuratici sunt rareori fericiţi.

Genetică

„Speranţa de viaţă urcă anual cu trei luni”
Durata vieţii noastre depinde în proporţie de circa 30% de informaţiile înscrise în moleculele de ADN. Cine a avut norocul să vină pe lume cu un material genetic de calitate poate, prin urmare, să-şi permită unele derapaje în stilul său de viaţă. Geneticienii nor­vegieni deţin primatul european în cercetarea proce­selor complexe ce se petrec pe parcursul înaintării în vârstă. Ei speră ca, într-o bună zi, să ne poată ajuta pe toţi să avem şi la bătrâneţe o sănătate mai bună. Iată câteva întrebări şi răspunsuri din cercetarea lor.
– De ce îmbătrânim?
– Celulele din corpul nostru se reînnoiesc în per­manenţă – şi anume, ori de câte ori celulele uzate mor sau devine necesar ca ele să fie înlocuite. Însă, la fie­care diviziune celulară se scurtează telomerii, cape­tele cromozomilor noştri. Iar scurtarea lor pro­gresivă în decursul timpului îngreunează din ce în ce mai mult diviziunea. În clipa când ea nu mai este posibilă, intervine moartea. Din punct de vedere bio­lo­gic, noi suntem ast­fel construiţi încât să putem participa în con­diţii optime la per­pe­tuarea speciei: să producem urmaşi şi să-i creştem. După această eta­pă, din perspectiva evoluţiei, procesele care ne men­ţin tinereţea încetează să fie utile. Prin ur­ma­re, faptul că trăim atât de mult fără să ne putem reproduce e mai degrabă uimitor, observă specialiştii.
– Care sunt fac­torii ce influenţează procesul de îmbătrâ­nire?
– Până în prezent, nu s-au elucidat cau­ze­le pentru care unii oameni reuşesc să atin­gă vârste mai înaintate decât alţii. Cercetătorii sunt însă unanimi într-o pri­vinţă: comportamentul, stilul de viaţă şi dotarea genetică joacă în egală mă­sură un rol important. Ceea ce înseamnă că materialul genetic bun poate com­pensa parţial un stil de viaţă nesănătos – şi invers. Cea mai bătrână femeie din lume a trăit 122 de ani şi a fumat până la 117. Se pare că există predispoziţii genetice care protejează oa­menii împotriva stresului celular. Datorită acestei însuşiri, ei îmbătrânesc mai lent.
– Cât de mult vom trăi?
– În ultimii 180 de ani, speranţa de viaţă a crescut continuu. Este greu de spus dacă această tendinţă se va opri şi când anume. Cercetătorii sunt de părere că unii dintre oamenii născuţi în anul 2000 au şansa de a ajunge cu mintea limpede până în anul 2150. În pre­zent, limita maximă a speranţei de viaţă urcă anual cu trei luni. Explicaţii: condiţiile mai bune de igienă şi pro­gresele înregistrate în medicină, care au dus la scă­derea mortalităţii infantile şi la combaterea cu succes a unor afecţiuni. Deprinderile nesănătoase, acciden­tele şi bolile scurtează durata vieţii. În Europa, ea este în medie de 83 de ani la femei şi 77 de ani la bărbaţi.
– De ce speranţa de viaţă a femeilor o depăşeşte pe cea a bărbaţilor?
– Nu se cunoaşte cu exactitate din ce cauză trăiesc femeile mai mult decât bărbaţii. Mai presus de orice dubiu e doar faptul că hormonii joacă un anumit rol. Un alt aspect care ar trebui luat eventual în conside­rare este acela că femeile au, în general, o tensiune arte­rială mai scăzută.
– Ce face ştiinţa pentru a încetini îmbătrânirea?
– Ea se preocupă în primul rând de posibilitatea de a influenţa îmbătrânirea diverselor organe şi de găsirea unor metode de tratament pentru patologiile asociate vârstei, ca de pildă cancerul, demenţa senilă, bolile neurologice sau afecţiunile cardiovasculare. În acest scop, trebuie să înţelegem mai întâi, în toate detaliile, procesul complex al îmbătrânirii. Cer­cetările se fac deocamdată pe animale. Sigur că rezultatele nu vor fi aplicabile ca atare la specia umană. Dar, oda­tă ce vom fi clarificat bazele biologice ale îmbă­trânirii, ne putem gândi cum ar fi ele utilizabile în avantajul omului.

Profilaxie

Zece ani de viaţă în plus
Profilaxia este o adevărată fântână a tinereţii. Fă­când suficientă mişcare şi optând pentru o alimen­taţie adecvată, ne putem prelungi viaţa.
„Stă în puterea noastră să influenţăm două treimi din factorii determinanţi ai procesului de îmbătrânire – e vorba de sănătatea noastră fizică şi de cea men­tală”, spune dr. Marius Ciortea, medic generalist. El afirmă că un program de prevenţie judicios întocmit şi atent individualizat ne poate ajuta să trăim cu zece ani mai mult, având o sănătate bună. Medicul are con­vingerea că, peste 20 de ani, medicina preventivă va fi la fel de importantă cum este astăzi cea reparatorie.

– Ce ne menţine tineri?
– Pe primul loc se află activitatea fizică. Orice tip de mişcare produce efecte pozitive asupra inimii, a tensiunii arteriale şi glicemiei, previne diabetul şi afecţiunile maligne. Iar cei ce sunt deja bolnavi au şansa de a reduce doza de medicamente pe care şi le administrează. Cine duce o viaţă activă îşi păstrează şi creierul în formă pentru un timp mai îndelungat. Nu trebuie neglijate nici hobby-urile, deoarece ele re­duc stresul. Sub influenţa acestuia, celulele organis­mului pot îmbătrâni rapid. Geneticienii au descoperit că solicitarea permanentă reduce durata de viaţă a celulelor sistemului imunitar, creând astfel condiţii favorabile pentru declanşarea unor boli primejdioase.
Tot atât de importantă este şi sănătatea psihică. O viaţă de cuplu funcţională, de exem­­plu, ne protejează să­nătatea. Ea capătă o însemnătate deosebită mai ales în ultima treime a vieţii – chiar dacă armonia dintre parte­ne­rii vârst­nici mai lasă de dorit, din când în când. Totuşi, ar fi o greşeală ca ei să ia hotărârea pri­pită de a se des­părţi, aşa cum uneori vedem că se întâmplă.
– Cum ne hrănim corect?
– Ca să ne asigurăm aportul optim de antioxidanţi, avem ne­voie de minimum patru-cinci por­ţii de fructe şi legume pe zi. A­ceste bom­be de vitamine ajută la neutraliza­rea radicalilor liberi, care sunt nişte produşi reziduali ce contribuie la îmbătrânire. De asemenea, e indi­cat să mâncăm peşte, o dată sau de două ori pe săptămână. Carnea ar trebui să apară în meniurile noastre, de ma­ximum două ori în decursul unei săp­tă­mâni. Dacă vom avea o ali­men­taţie echili­bra­tă, putem conta pe faptul că ea ne aprovizionează cu vitamine şi minerale în cantităţi su­fi­ciente, totuşi unele substanţe – ca vitamina D – se recomandă a fi adăugate sub forma suplimentelor nutriţionale.
– Ce rol joacă greutatea corporală?
– O oarecare creştere în greutate la o anumită vâr­stă nu e dăunătoare, atâta vreme cât ponderea grăsi­mi­lor în ţesuturi nu înregistrează un spor accentuat. Pro­centul de grăsime n-ar trebui să depăşească 34 la fe­mei şi 24 la bărbaţi. Sfatul meu este să acordaţi aten­ţie mai curând acestei valori decât indicelui de masă corporală.
– De ce sunt atât de importante examenele me­dicale periodice?
– Persoanele trecute de 40 de ani, care îşi verifică regulat starea de sănătate la medic, trăiesc mai mult decât altele de aceeaşi vârstă, care neglijează aceste controale cu rol preventiv. Ne-a dovedit acest lucru un studiu japonez, în cadrul căruia au fost prelucrate datele a peste 50.000 de beneficiari ai asigurărilor de sănătate. Însă aceste examene periodice nu numai că ajută la depistarea precoce a unor boli, dar au totodată şi un efect motivaţional. Un om care ştie ce se petrece în corpul său devine mai atent cu sine. Şi uneori sunt de ajuns nişte simple ajustări ale stilului de viaţă, pentru a împiedica declanşarea unei afecţiuni.
În ce priveşte stabilirea unei liste a investigaţiilor care ar fi efectiv necesare, există deocamdată contro­ver­se între colegi. Unii susţin că după 50 de ani tre­buie făcut un test hemocult, pentru determinarea sân­gerărilor ascunse în materiile fecale, iar după 55 de ani – două colonoscopii, la un interval de zece ani. Alţii recomandă, deja începând de la 40 de ani, o serie de explorări suplimentare. Printre acestea se numără, de pildă, examinarea organelor cu mijloacele puse la dispoziţie de imagistica medicală, testul de spirome­trie pentru măsurarea capacităţii respiratorii a plămâ­nilor şi controlul densităţii osoase (DEXA).
O verificare profilactică de rutină, aparent banală, este şi vizita regulată la stomatolog, care n-ar trebui să fie omisă de nimeni, indiferent de sex şi vârstă. Stu­diile clinice au arătat că pacienţii cu parodontoză – o inflamaţie de natură bacteriană a gingiei – suferă mai frecvent de afecţiuni ale sistemului circulator.
– Ce ingrediente din produsele cosmetice ne fac să arătăm mai tineri?
– Când i se spune cuiva, cu o oarecare frecvenţă, că arată mai tânăr decât este de fapt, aceasta are un efect pozitiv asupra psihicului său. Anumite substanţe conţinute în cosmetice pot fi de ajutor în acest sens. Retinolul şi antioxidanţii, cum sunt coenzima Q 10, vitaminele C şi E, acţionează asupra procesului de îm­bătrânire a pielii. Acidul hialuro­nic are o finalitate pur optică, el în­tin­de şi netezeşte tegumentele. Pep­ti­­dele susţin formarea fibrelor de co­la­­gen, conferind fermitate pie­­lii. Însă ar trebui să reţinem fap­tul că nici cea mai per­formantă cos­me­tică nu poate repara daunele pro­vocate de stilul de viaţă. Ex­pu­nerea excesi­vă la soare şi fumatul rămân cam­pi­o­nii redutabili ai îm­bătrânirii pielii.

Mişcare

Fericiţi şi în formă, cu un program de sport
„Cineva care e activ face un lu­cru bun pentru corpul său. Şi anu­me, la orice vârstă. Niciodată nu e prea târziu”, ne încurajează Mihae­la Istudor, specialistă în medicină sportivă. Cine nu s-a mai îndelet­ni­cit de multă vreme cu sportul ori începe abia acum este îndemnat să se supună, în prealabil, unui test de efort la cardiolog. Acesta va stabili dacă inima este suficient de rezis­tentă. În timpul antrenamentului, e im­portant să ne observăm corpul. Junghiurile inter­cos­tale sunt inofen­sive şi apar din pricina unei tehnici defectuoase de res­piraţie. Altfel stau lucrurile atunci când e vorba de dificultăţi severe de respiraţie, ame­ţeli sau senzaţii de apăsare pe piept – în acest caz, tre­buie să ne oprim imediat. Niciodată nu trebuie să fa­cem sport când ne aflăm într-o stare de epuizare fizi­că, deoarece riscăm o miocardită, adică o inflamare a muşchiului inimii. De asemenea, este o nesăbuinţă să exa­gerăm, crezând că ne putem transforma peste noap­­te din sedentari cu vechime de-o viaţă, în alergă­tori de maraton. Miş­carea moderată e cea mai sănă­toasă.
„Antrenamentul de rezistenţă prelungeşte viaţa, iar cel de forţă o face plăcută”, ne învaţă doctoriţa Istu­dor. Ea recomandă de trei ori pe săptămână un sport de rezistenţă, de exemplu plimbare în pas alert, ciclism, înot sau canotaj. În completare: de alte trei ori pe săptămână, un antrenament de forţă cu durata de 20 de minute. Cine doreşte să-şi dezvolte muscu­latura trebuie să aleagă o greutate care să-i permită exe­cutarea a 8-12 repetări. Iar cei ce vor să-şi măreas­că rezistenţa, să zicem la căratul sacoşelor cu cumpă­ră­turi, se vor antrena cu o greutate mai mică, în schimb, vor creşte numărul de repetări până la 15-25. De reţi­nut că această creştere trebuie să aibă loc treptat. Tra­seul de alergare se lungeşte de fiecare dată cu câteva sute de metri, greutatea sau numărul de repetări se majorează progresiv.
Pentru o stare de bine la vârsta a treia

* Bucătăria meditera­nea­nă este şi ră­mâne cel mai sănătos tip de ali­men­taţie: le­gume şi fruc­te, peşte şi fructe de mare. Deosebită este acţiu­nea acizilor graşi nesaturaţi din uleiul de măsline, care pro­tejează arterele şi previne afec­ţiunile cardiovas­culare. La rândul său, şi usturoiul – des în­trebuinţat în reţete – împiedică rigidizarea vaselor de sânge.
* 60% dintre europeni suferă de o carenţă de vitamină D, din care cauză se simt adesea obosiţi şi apa­tici. Vitamina este sintetizată în piele, sub influen­ţa radiaţiilor solare. Însă, pe măsura înaintării în vârstă, cantitatea de vitamină D produsă de orga­nism scade. Compensarea ei numai prin hrană este im­posibilă: ar trebui consumaţi 10 litri de lapte sau 1,5 kilograme de brânză pe zi. De aceea, se re­co­mandă suplimentarea cu ajutorul unor preparate, doza zilnică fiind de 20 de micrograme.
* Acizii graşi Omega 3 sunt buni pentru vasele de sânge. Se găsesc din belşug în peştele gras, precum şi în uleiurile de in, rapiţă, soia şi nucă.

* Studiile ştiinţifice atestă faptul că principiile active conţinute în frunzele de ginkgo pot îmbunătăţi calitatea me­mo­riei.
* Osteoporoza este o problemă cu care se confruntă foarte multă lume. Ea afectează cel mai frecvent femeile aflate în perioada premenopauzei. Moti­vul: lipsa estrogenului. Acest hormon reglează asi­milarea calciului în ţesutul osos. Calciul repre­zintă compo­nenta de bază a oaselor şi îl găsim mai ales în lactate, unele seminţe (susan, migdale) şi în legu­mele cu frunze verzi, iar în formă concentrată, în diverse su­plimente cu calciu.

TEST

Cât de sănătos este stilul dvs. de viaţă?

Număraţi de câte ori aţi răspuns cu „Da” la următoarele întrebări.

Alimentaţie

1. Mâncaţi cel puţin o dată pe zi fructe sau legume?
   2.Beţi în medie mai puţin de 3 litri de bere sau 1,5 litri de vin pe săptămână?
   3. Mâncaţi în linişte şi la ore fixe?
   4. Beţi zilnic minimum doi litri de lichide (apă, sucuri de fructe diluate, ceaiuri neîndulcite)?
   5. Mâncaţi de cel mult două ori pe săptămână meniuri de fast-food sau preparate congelate?
   6. Aveţi o circumferinţă a taliei mai mică de 95 cm?
   7. Vă sunt de ajuns două porţii de carne pe săptămână?
   8. Peştele ajunge regulat la dvs. în farfurie?

   Atenţie/profilaxie

   9. Faceţi uz de examenele medicale periodice, prevăzute pentru categoria dvs. de vârstă (analize de sânge, colonoscopie, control stomatologic)?
   10. Sunteţi nefumător de cel puţin un an?
   11. Vă prezentaţi la medic dacă aveţi probleme de sănătate care nu dispar de la sine în trei zile?
   12. Vă protejaţi corespunzător de radiaţiile solare?
   13. Aveţi sentimentul că treburile zilnice vă lasă suficient timp pentru hobby-uri şi contacte personale?

   Starea de bine

   14. Vă simţiţi sănătos?
   15. După o zi de muncă stresantă, vă vine uşor să vă deconectaţi?
   16. Sunteţi în stare să vă amuzaţi pe seama dvs., după un eşec?
   17. Aţi avut o dispută cu cineva. Vă puteţi concentra asupra problemelor de rezolvat îndată după aceea?
   18. Dormiţi în medie şapte ore pe noapte, fără mari dificultăţi la adormit şi fără să vă întrerupeţi somnul?
   19. Când vă treziţi dimineaţa, vă simţiţi odihnit şi proaspăt?
   20. Aveţi acelaşi apetit sexual ca în urmă cu cinci ani?

   Fitness

   21. Faceţi minimum 2,5 ore de sport pe săptămână?
   22. Puteţi urca două etaje pe scări, fără să vă pierdeţi suflul?
   23. În ultimii trei ani aţi fost scutit de simptome neobişnuite, ca hipertensiunea sau tahicardia?
   24. Ieşiţi în aer liber minimum 2,5 ore în medie săptămânal, de exemplu ca să faceţi plimbări, jogging, ori ca să parcurgeţi pe jos drumul până la serviciu?
   25. Staţi desculţ pe o pardoseală plană. Ridicaţi un picior la înălţimea de 10-15 centimetri şi sprijniţi mâinile lejer în şolduri. Piciorul ridicat n-are voie să-l atingă pe celălalt. Vă puteţi păstra echilibrul într-un picior, cu ochii închişi, cel puţin 5 secunde?
   26. Stând în picioare, aplecaţi trunchiul în faţă, fără a îndoi niciun pic genunchii. Vă puteţi atinge labele picioarelor cu vârfurile degetelor?
   27. Aveţi spatele rezistent?
   28. Reuşiţi să faceţi 15 flotări fără pauze?

   Evaluarea testului

   Aţi răspuns cu „Da”…

   …la mai mult de 19 întrebări – Acordaţi foarte multă atenţie corpului dvs. Aceasta constituie premisa optimă pentru o viaţă lungă, în formă maximă. Ţineţi-o tot aşa!

   …la 14 până la 18 întrebări – Nu vă fie teamă, nimeni nu cere de la dvs. să faceţi concurenţă Simo­nei Halep ori Sandrei Izbaşa. Însă activitatea fizică, alimentaţia sănătoasă şi un echilibru rezonabil între muncă şi viaţa personală vă protejează pe termen lung împotriva unor boli ca afecţiunile cardiovasculare, cancerul de colon sau diabetul de tip 2.

   …la mai puţin de 14 întrebări – Încercaţi de ur­genţă să faceţi schimbări în deprinderile dvs. cotidiene. Stră­duiţi-vă să fiţi mai activ, să vă hrăniţi echilibrat, re­­nun­ţaţi la ţigări sau la consumul exagerat de alcool. Îm­bu­nă­tăţiţi-vă stilul de viaţă, apelând la ajutorul unui me­dic, al unui antrenor de fitness, ori al unui nutriţio­nist.

Sursa – Formula As