DCNews: Autonomia costă – Ținutul Secuiesc vs Tirolul de Sud

Mircea-CoseaUDMR susține, în campania electorală, autonomia Ținutului Secuiesc. Partidele românești evită subiectul, pentru că nu vor să piardă electoratul maghiar, în turul doi, dar nici nu vor să supere electoratul românesc. Profesorul Mircea Coșea evaluează, folosind ca model Tirolul de Sud, situația din Covasna, Harghita și Mureș. Ce impact ar avea un proiect de autonomie asupra locuitorilor din aceste județe, ce costuri implică și cine le plătește- acestea sunt temele abordate în editorialul scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews.

Prof. Coșea consideră că UDMR jignește inteligența și desconsideră nivelul de informare al majorității românești. UDMR vrea autonomie după un model care ar funcționa fără probleme din 1992, a explicat Laszlo Borbely, care mai susține că italienii nu se tem că în Tirolul de Sud există o autonomie teritorială.

Distribuie prietenilor

Această afirmație este incorectă, arată prof. Coșea. Chiar dacă federaliștii Uniunii Europene consideră autonomizarea Tirolului drept un succes, aceasta nu este o părere unanimă. Încă din 1970, când a avut loc cea de a doua etapă a autonomizării, politica italiană este dominată de ” teama utilizării autonomiei ca o prefață a ruperii unității teritoriale naționale”. Temerile s-au accentuat după 1990.

Cu cât poți să ”cumperi” autonomia

Datoria de 1,9 trilioane de euro a Italiei înseamnă 30.000 de dolari pe cap de locuitor. La o populaţie de 500.000 de locuitori, aceasta înseamnă, pentru Tirolul de Sud, 15 miliarde de euro. Autoritățile locale consideră că Bolzano poate obţine autonomia totală dacă plăteşte această sumă, existând resurse economice să o facă.  Este clar, scrie prof. Coșea, că autonomia Tirolului de Sud se bazează pe o structură economică solidă, cu un buget propriu important. Produsul intern brut pe cap de locuitor în Titrolul de Sud se ridică la 34.400 euro şi depăşește cu 36% media naţională a Italiei. Bugetul regional se ridică la 5 miliarde de euro, adică peste 10.000 euro pe cap de locuitor, cheltuieli publice. În afară de micile industrii şi de artizanat, economia regiunii se bazează pe turism şi agricultură. Regiunea are 214.000 de locuri în hoteluri (adică un loc la doi locuitori). Deşi, doar o treime din teritoriu este utilizabil în agricultură, aceasta produce anual 1 milion de tone de mere (10% din recolta UE-27), importante cantităţi de vin, lapte, lemn. 56% din consumul energetic al regiunii provine din energii regenerabile. Tirolul de Sud contribuie la bugetul național cu 10% din venituri, acoperindu-și integral cheltuielile cu restul de 90%.

Ținutul Secuiesc nu rezistă fără bani din afară

Poate spera ținutul secuies să adopte modelul Tirolului de Sud ? Nicidecum. Zona dorită a fi autonomizată este una dintre cele mai sărace din România. În funcție de valoarea economică, județul Mureș se află pe locul 17 ( 10,64 md lei ), Harghita pe locul 31 (6,18 md lei) iar  Covasna pe locul 41 ( 3,97 md lei ) la nivel național.  Cele trei județe dispun de una dintre cele mai slabe rate de industrializare și de dezvoltare a infrastructurii, raportat la media națională și depind de subvențiile de la bugetul național.

O altă declarație fără acoperire a fost făcută de Kelemen Hunor:  ”autonomia nu înseamnă să luăm ceva de la cineva. Nu vrem să luăm nici bunuri, nici proprietăți”.Prof. Coșea arată că dreptul de a decide singuri pe patrimoniul altuia înseamnă revizuirea structurii de proprietate, deci noua structură va trebui să răscumpere de la statul român a dreptului de folosință. Orice acțiune de rupere a propretății publice prin desprindedre decizională de tip autonomie a însemnat în istorie clauza de despăgubire (vezi perioada 1990-1992 în relațiile dintre Republica Cehă și Slovacia sau discuțiile pe o astfel de temă între Croația și Serbia ). Proiectata structură autonomă secuiască nu are, deci, nici resursele pentru a funcționa, nici banii pentru a restitui valoarea bunurilor capitale și imobiliare realizate în cele trei județe prin eforturile întregii națiuni.

Dacă se intervine din afara țării, pentru a subvenționa cheltuielile curente ale regiunii sau pentru plata despăgubirilor, regiunea nu mai este autonomă. Dacă rămâne la propriile resurse, locuitorii devin tot mai săraci, în Covasna, Harghita și Mureș.

Editorial semnat Mircea Coșea,  preluat de la DCnews.ro