Psiholog și psihoterapeut Liliana Puchea: Dacă se simt iubiți, copiii devin mai receptivi la sfaturile părinților

parinti și copiiNeglijăm lucruri elementare în relațiile părinte copil. din vina noastră, din vina grabei, din nepricepere. Psihologul și psihoterapeutul Liliana Puchea, specialist în probleme de familie ne oferă câteva sfaturi. Nu-i rău să ne aplecăm asupra lor. Iată-le:

          Daca copiii se simt iubiti devin mai receptivi la sfaturile parintilor, mesajele acestora ajungand mult mai usor la ei. Cea mai importanta parte in acest proces este comunicarea.Cum putem spune copilului nostru ca il iubim?
In primul rand ar trebui sa tinem seama de un vechi proverb care spune ca: „vorba dulce mult aduce”. Decat sa il criticam cu intentia de a-l incuraja sa faca lucrurile mai bine, putem sa ai dam de inteles ca indiferent ce s-ar intampla, ii veti fi alaturi, desi nu il  puteti aproba. (Uite s-a spart mingia pentru ca te-ai jucat aproape de trandafiri. Cu siguranta asta va costa ceva bani pusculita ta. Si mie mi s-a intamplat cand eram ca tine. Hai sa scoatem mingia din gradina.) Acest lucru nu va minimaliza respectul de sine al copilui, ci il va face sa vada ca doar ceea ce a facut este gresit si nu el in ansamblul lui.

Distribuie prietenilor

Un mod incorect de a transmite, ar putea fi ceva de genul: „intotdeauna esti neatent si nu asculti ce spun eu. Uite acum ai spart si mingia”

Cuvintele de lauda ii incurajeaza pe copii si ii face sa se simta apreciati. Este important sa le transmitem ca ii iubim pentru ca sunt ceea ce sunt si nu pentru altceva.

Cand ne acceptam neconditionat copii renuntam la orice tendinta de a le schimba firea, de a-i schimba si a-i transforma in ceea ce vrem noi sa fie.

A le arata ca ne pasa inseamna a le spune ca ii iubim, a-i imbratisa, a-i mangaia efectiv. Ei au nevoie sa ne manifestam afectiunea fata de propria lor persoana in permanenta si nu doar cu portia, atunci cand „merita premiati„.

Daca sunt protejati si inconjurati de caldura, de dragostea si acceptarea de care au nevoie, copii invata sa se iubeasca pe ei insisi si vor poseda forta interioara necesara pentru a-si urmari scopurile si a intra in contact cu cei din jur. Ei vor creste constienti ca merita iubire si vor fi capabili totodata sa daruiasca si sa primeasca dragoste.

Atitudinea critica permanenta va orienta copilul sa vada mai curand ceea ce este rau, nu ce este bun, ducand in final la intoleranta si implicit repercursiuni grave asupra lui.

De exemplu, un copil la varsta abecedarului care a trait intr-o permanenta critica il va ajunge sa fie intolerant cu el  insusi atunci cand va fi notat cu un bine si nu cu foarte bine, gandindu-se ca nu este bun si ca nu merita nimic.

O alta modalitate de educare, din pacate destul de frecventa in societatea contemporana, este agresivitatea. Plecam de la violenta in familie si continuam cu exemple ce au loc la nivel mondial, apoi la violenta prezentata prin intermediul televiziunii si al internetului, unde copiii sunt expusi la mii de ore de traume.

O asemenea atmosfera de ostilitate face copiii sa se simta vulnerabili si unii dintre ei sa reactioneze cu duritate, mereu pusi pe cearta, iar altii sa fie atat de speriati incat sa evite orice fel de confruntari.

Prin ceea ce vad in familie din punct de vedere al agresivitatii, copiii invata ca viata este o permanenta disputa si ca nu vor fi tratati corect daca nu vor lupta.
Sursa – http://cabinetdepsihologiepuchealiliana.blogspot.com/