• Home
  • De la prieteni
  • Șerban Cionoff: FLUDIZAREA TRAFICULUI RUTIER, NUME AL HAOSULUI ŞI AL BRAMBURELII

Șerban Cionoff: FLUDIZAREA TRAFICULUI RUTIER, NUME AL HAOSULUI ŞI AL BRAMBURELII

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că pe noi, românii, nu teorie cât practica ne omoară, uite că o avem! Şi ea se numeşte , gongoric şi găunos (dar se putea altfel?…)”fluidizarea traficului rutier în Bucureşti”.

Repet şi întăresc, nu contest că la baza acestui proiect s-au aflat multe bune intenţii, dar modul în care se prezintă, în fapt, promisa fluidizare e ceva de-a dreptul de noaptea minţii.

Prima brambureală începe de la stopuri, mai precis de la nesincronizarea lor pe traseu. Luaţi, bunăoară,drumul de la Piaţa Victoriei şi până la Piaţa Unirii. Normal ar fi fost ca dacă la Piaţa Victoriei stopurile arată verde, atunci verde, adică liber, să fie pe tot traseul. Da* de unde?! Nici nu a apucat să pornească omul maşina şi nici nu a ajuns la Orlando, că gata !, s-a pus stopul pe roşu. Asta, desigur, atunci când stopurile funcţionează şi nu sunt stinse cu orele. Şi tot aşa şi iar aşa…

O a doua problemă ţine de timpii alocaţi să spunem pentru traversare într-una sau în alta dintre direcţiile de mers la o intersecţie. Iarăşi,  bunăoară (deşi eu zic cum că”bunăoară” acesta să fie la ei , acolo, la cei care au făcut treaba asta fără cap şi fără coadă!), la intersecţia Şoseaua Titulescu- str. Doctor Felix, traversarea de la Piaţa Victoriei spre Bulevardul Banu Manta ţine circa 1 minut şi jumătate, în vreme ce traversare  în sens invers, dinspre Dr Felix spre Şoseaua Titulescu ţine cam o jumătate de minut. Unde e logica în treaba asta? Întreb şi eu ca să mă aflu în treabă. Şi fiţi convins că nu e singurul exemplu păgubos. Intersecţia de la Răzoare e doar unul dintre acestea, ales nu chiar la grămadă. Deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, apoteoza haosului fluidizat al traficului rutier tot la Piaţa Victoriei se află!

În acelaşi palmares al bramburelii cu ştaif şi cu ifos numită „fluidizarea traficului rutier” se  aşează şi situaţia trecerilor de pietoni amplasate cam exact câte şi unde nu trebuie. Luaţi şi număraţi câte treceri absolut inutile de pietoni sunt pe traseul Piaţa Romană- Piaţa Unirii. Treceri de pietoni datând de acum 50 de ani, adică din vreme când pietonul era suveran în Bucureşti. Or, vrem –nu vrem, raportul de forţe s-a schimbat. A, dacă tot veni vorba, luaţi în calcul şi agresivitatea cu care ghiolbanul cu Gipanul se comportă în trafic, gata să îl facă praf -la propriu nu doar la figurat- pe muritorul de rând care ar cuteza să traverseze, pe verde fireste!, atunci când Măria Sa Peşte Prăjit se grăbeşte să îşi ducă fiţoasa pe Dorobanţi, la club.

Lasă, însă, că nici cu unii (nu puţini) pietoni ai Capitalei Scumpei Noastre Patrii nu îmi este ruşine! Odată ce te pomeneşti, tu, şofer corect, cu câte o persoană, grăbită fără rost sau pur şi simplu împrăştiată, care vrea să treacă ba pe roşu, ba anapoda, fiindcă acum e democraţie şi aşa vrea muşchii lui.

Am fost, astă vară , în vacanţă,la Londra. Acolo să vezi trafic, acolo fluxuri blocate pe uns sens sau altul de mers. Dar, ce să mai vezi?! Nu tu şoferi care să claxoneze ca în toate visele urâte, nu tu găligani care să sară pe capota altuia pe motiv să i-a furat startul. Făceam şi noi, eu, soţia mea şi prietena cu care eram în excursie, o comparaţie cu isprăvile din trafic de la Bucureşti şi , până la urmă, am ajuns la încheierea că londonezii sunt cu mult în urma noastră… Ia să se fi pomenit , în Urbea lui Bucur, asemenea cohorte, să fi văzut ce caffting în toată legea  se încingea…

Vreau, totuşi,să fiu bine înţeles: ce-i al pietonilor şi al şoferilor e al lor. Dar cred că o analiză serioasă şi temeinică a halului în care arată, nu pe hârtie, în rapoarte, ci în realitate, faimoasa poveste botezată cu zurgălăi”Fluidizarea traficului rutier în Bucureşti” se impune cu mare urgenţă. O analiză urmată, fără doar şi poate, de măsuri clare şi eficiente.

                        Şerban CIONOFF

Parteneri